Perioada de pre-campanie și campanie electorală din Republica Moldova a fost marcată, și la alegerile prezidențiale din 2020, de folosirea unor narațiuni false instrumentalizate împotriva candidaților pro-europeni (în special pe Maia Sandu) și să îi inducă populației teama cu privire la dezastrul care ar fi amenințat țara în cazul unei înfrângeri a președintelui pro-rus Igor Dodon. Nu s-au utilizat, în general, narațiuni noi: fie au fost importate/adaptate cele promovate în ultimii ani de Federația Rusă, fie s-au reluat/readaptat unele utilizate anterior în Republica Moldova, în special în perioada anilor ’90. Ideea generală era că opoziția reprezintă interese străine și că prin intermediul său se urmărește nu doar subjugarea Republicii Moldova ca stat ci și subminarea valorilor care stau la baza națiunii și a familiilor.
Narațiunile au fost lansate de trei tipuri mari de surse: personaje aflate în competiție sau afiliate puterii (președintele Igor Dodon, deputatul socialist Bogdan Țîrdea etc.), mass-media afiliată/favorabilă socialiștilor, surse oficiale rusești (președintele Vladimir Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov, directorul SVR Serghei Narîșkin, ambasada Federației Ruse în Republica Moldova). Amplificarea narațiunilor s-a făcut în primul rând prin presa afiliată, dar și prin agregatoare de știri și mass-media independentă din Republica Moldova și din afara acesteia, care a preluat declarațiile/afirmațiile actorilor politici și, în multe cazuri, nu a făcut eforturi prea mari pentru a demonta narațiunile false.
Campania de fake news s-a dovedit ineficace, întrucât obiectivul acesteia nu a fost atins; din contră, deși rezultatul primului tur de scrutin sugerează că electoratul pe care miza Igor Dodon (de stânga, suveraniști, filo-ruși, tradiționaliști etc.) este dominant în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat confortabil turul doi al alegerilor. Un rol decisiv l-a jucat și prezența-record a diasporei din Occident la urne și probabil că mobilizarea fără precedent se datorează și atacurilor lansate la adresa sa.
Context general
Alegerile s-au desfășurat pe fundalul adâncirii crizei economice în Republica Moldova și a proastei gestionări de către autorități a pandemiei de coronavirus. În condițiile în care țara are un sistem medical subfinanțat și cu dotări precare, autoritățile au insistat că situația este sub control, iar corpul medical are capacitatea de a face față exploziei de cazuri. Autoritățile s-au dovedit, totodată, reticente să impună restricții prea dure pentru combaterea pandemiei, părând să se orienteze după modul în care aceasta a fost gestionată în Federația Rusă.
Pandemia a avut loc într-o perioadă în care puterea a fost concentrată tot mai mult în mâinile lui Igor Dodon și ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Igor Dodon a fost ales președinte în 2016, însă a avut puțin spațiu de manevră în condițiile în care legislativul și executivul erau, practic, controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Mai mult, de fiecare dată când Igor Dodon refuza să semneze vreun document, era suspendat din funcție iar președintele Parlamentului, care îi prelua temporar atribuțiile, „rezolva” problema. În iunie 2019, Plahotniuc a fost îndepărtat de la putere, care a fost preluată de o „coaliție împotriva firii” între pro-europeni, cu Maia Sandu prim-ministru, și socialiștii lui Igor Dodon. Coaliția a rezistat câteva luni, interval în care Igor Dodon și-a impus apropiați la conducerea unor instituții-cheie (Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Direcția Națională Anticorupție și Curtea Constituțională) și s-a rupt pe marginea unor dispute cu privire la numirea procurorului general. Odată înlăturată Maia Sandu din funcția de premier, Igor Dodon a devenit în mod clar principala forță de la Chișinău, mai ales că în guvern și-a promovat și foști consilieri. Alegerile ar fi trebuit să îl legitimeze pe Igor Dodon în postura de nou om-forte de la Chișinău.
Candidații
Alegerile au fost percepute de la bun început ca o confruntare între Igor Dodon, văzut ca exponent al așa-numitului vector estic, și Maia Sandu, Cei doi candidați au beneficiat de cea mai mare vizibilitate și atenție încă din perioada de precampanie și campania pentru primul tur. Maia Sandu a fost, de asemenea, principala țintă a narațiunilor false lansate în campanie.
Votul electoratului de dreapta a reflectat această percepție, ceea ce a dus la victoria Maiei Sandu în primul tur al alegerilor: candidata PAS a obținut peste 36% din sufragii, iar toți ceilați 4 candidați pro-europeni și unioniști au avut, împreună, sub 8%. Cei doi pro-europeni au fost Andrei Năstase, a cărei formațiune a fost în parterneriat cu PAS-ul în perioada rezistenței față de regimul Plahotniuc și a scurtei guvernări din 2019 și Tudor Deliu, exponent al Partidului Liberal Democrat al fostului premier Vlad Filat (în al cărui guvern și-a început cariera politică Maia Sandu). Fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și fostul ministru al Tineretului și Sportului, Octavian Țîcu, au încercat să obțină voturile așa-numitului curent unionist, dar nu au fost votați decât de 3,2% din votanți. Rezultatul arată în mod clar, încă o dată, că partidele unioniste au devenit irelevante la Chișinău, în pofida faptului că sondajele de opinie arată că peste 30% din electorat ar fi favorabili unirii cu România.
Votul electoratului de stânga, care în mod tradițional este mai disciplinat, a fost fracționat în ambele tururi. Igor Dodon a obținut 32,6 % din sufragii în primul tur, controversatul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi, a produs marea surpriză, cu aproape 17% din sufragii, iar Violeta Ivanov, candidat-proxy pentru omul de afaceri fugar Ilan Șor, ale cărui politici populiste au mai mare impact asupra electoratului decât problemele sale penale și implicarea în așa-numitul „furt al miliardului”, a fost votată de 6,5% din alegători. Această fracționare a electoratului de stânga s-a văzut și în turul doi: teoretic, Igor Dodon ar fi fost favorit, însă a fost înfrânt la scor (a luat puțin peste 42%, față de 57,7 Maia Sandu), ceea ce înseamnă că o parte din electoratul lui Renato Usatîi s-a dus la Maia Sandu.
Narațiuni false în campanie
Narațiunile false au fost lansate pe piață încă din perioada de pre-campanie și au părut să urmărească mai multe obiective majore: decredibilizarea opoziției/Maiei Sandu, inducerea unei stări de anxietate a populației cu privire la perioada post-electorală, prezentarea lui Igor Dodon într-o lumină pozitivă, de lider național eficient și bun familist, promovarea apropierii de Federația Rusă. Echipa Demagog a identificat, în cadrul unei monitorizări care a început pe 21 septembrie, peste 50 de subiecte principale, tratate de una sau mai multe publicații și conținând una sau mai multe narațiuni false fiecare.
Principalele narațiuni ale campaniei de fake news
• Maia Sandu doar mimează lupta împotriva corupției, fiind ea însăși o exponentă a corupților, finanțată de oligarhii-fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.
• Maia Sandu va implementa agenda LGBT și va include ore de educație sexuală în școli, promovând valorile Occidentului decadent.
• Maia Sandu va închide spitalele și va lăsa bolnavii pentru drumuri.
• Prețurile la produse alimentare și utilități vor exploda în cazul alegerii Maiei Sandu ca președinte.
• Occidentul neo-liberal și capitalist dorește să subjuge statele mai mici și mai slabe, așa cum e Republica Moldova.
• Opoziția din Republica Moldova urmărește să preia puterea cu forța, iar Occidentul/România o ajută.
• Există o națiune și o limbă moldovenească distincte care s-au dezvoltat în principatul medieval al Moldovei, iar Republica Moldova este succesoarea de drept a acestuia. România caută să submineze statalitatea și istoria Moldovei.
• Românii sunt una din etniile minoritare în Republica Moldova.
• Democrațiile populare din spațiul ex-sovietic sunt ținta unor comploturi, manifestate prin revoluții colorate și Maidane, în spatele cărora se află, după caz, Soros, servicii occidentale (românești în cazul RM), „statul paralel”, o combinație între cele trei.
• Moldovenii fac parte din așa-numita „Lume Rusă”, în care popoarele conviețuiesc în armonie.
• Rusia îi oferă ajutoare substanțiale (pe hârtie, nu și în fapt) Republicii Moldova grație relațiilor pe care Igor Dodon le are la Moscova.
• Occidentul (UE) nu are niciun interes pentru mărfurile moldovenești, pentru că este saturat cu propria producție.
• Republica Moldova poate găsi prosperitate doar apropiindu-se de Moscova.
• Toate măsurile luate pentru a dezvolta Republica Moldova vor fi anulate în eventualitatea unei înfrângeri a lui Igor Dodon; în schimb, dacă va câștiga, vor continua proiectele de dezvoltare deja lansate.
• În cazul în care alegerile vor fi câștigate de un candidat al opoziției, țara va fi cuprinsă de instabilitate și conflict.
Afirmația, în diferite variante, a fost promovată direct sau indirect de persoane și pe canale afiliate socialiștilor sau Federației Ruse: direct de către deputatul PSRM Bogdan Țîrdea (pe canalul Telegram, preluat de pagina pro-putere Telegraph.md), șeful reprezentanței TASS în Moldova, Valerii Demidețki (pe TVC-21, canal preluat de presă online de limbă rusă și limbă română pro-PSRM); indirect printr-o „întrebare” pusă președintelui Igor Dodon în cadrul emisiunii sale online „Președintele răspunde”, iar de acolo subiectul a fost preluat de NTV, televiziune asociată socialiștilor.
După ce presa britanică a dezvăluit că guvernul de la Londra ar fi discutat o posibilă înființarea a unor tabere de migranți în afara țării – iar numele Republicii Moldova a fost menționat, în treacăt, ca o posibilă variantă – presa pro-socialistă a încercat să inducă ideea Maia Sandu ar fi discutat/acceptat această posibilitate. Narațiunea privind intenția Maiei Sandu de a aduce un număr mare de migranți în Republica Moldova a fost folosită împotriva sa și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2016.
Occidentul s-a transformat din observator neutru în „jucător activ” la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, favorizând opoziția, comentează unii experți și instituții mass-media din Republica Moldova. Mesaje similare sunt difuzate de diverse surse de câteva săptămâni. Unii susțin că, prin comparație cu Occidentul, Rusia urmărește neutru alegerile, iar o instituție media nu exclude că Occidentul îi va otrăvi pe reprezentanții opoziției de la Chișinău cu Noviciok, dacă nu-i va conveni rezultatul scrutinului, pentru a avea motiv să nu recunoască alegerile.
Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru aceasta sunt dispuse să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul.
Statele Unite pregătesc o revoluție colorată pentru a anula o victorie a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. Ofițerii de informații ruși ar fi reușit să afle – o spune chiar șeful spionilor – că experți americani se îndreaptă deja către Republica Moldova, iar ONG-urile și presa aflate sub controlul Washingtonului au fost activate.
ONG-urile formează o armată finanțată din exterior, o adevărată caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii și ale mass-media și execută acțiuni și campanii convenabile finanțatorilor. Teza – lansată cu ani în urmă de Kremlin – este tratată, cu Republica Moldova ca studiu de caz, de deputatul PSRM Bogdan Ţîrdea în cartea Societatea civilă în Republica Moldova. Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale. Subiectul a fost pe larg mediatizat şi comentat. Presa afiliată PSRM a publicat exclusiv declaraţiile deputatului socialist, fără opinia părţilor vizate, în condițiile în care Platforma Naţională a Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, Delegaţia UE în Republica Moldova, comentatorii politici şi-au exprimat îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la adresa organizaţiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare şi democraţiei lansate de Ţîrdea. Prefața cărții e semnată de controversatul politician/jurnalist Iurie Roșca, prieten al ideologului lui Putin, Alexandr Dughin.
Diaspora formează un „electorat paralel” străin de realitățile Republicii Moldova, care îi influențează însă destinul. Conceptul de „electorat paralel” a fost introdus de Igor Dodon, după ce diaspora a votat masiv în favoarea Maiei Sandu, și pare a fi un hibrid rezultat din narațiunile despre „statul paralel” și cele cu privire la diasporă.
România este privită de o parte a societății Republicii Moldova drept „sursa relelor” și un pericol la adresa statalității moldovenești. Această opinie este alimentată de unele instituții media, de obicei în limba rusă, dar nu numai, precum și de unii politicieni.
Cele două știri despre furtuna care vine din România, publicate de Sputnik Moldova și kp.md, considerată succesoarea de drept a cunoscutei publicații sovietice „Komsomolskaia Pravda”, ar putea fi tratate și ca simple exprimări ale redacțiilor. Însă nu este pentru prima dată când România este prezentată drept sursa unor calamități naturale.
Elita mondială creează o nouă subspecie umană – omul de serviciu – prin înrobirea tehnologică a populației. Americanii şi discipolii lui Soros distrug moralitatea, familia, autoritățile, şcolile, spitalele şi… Republica Moldova.
În Republica Moldova există laboratoare secrete americane în care se testează/produc arme biologice. Narațiunea, publicată anterior de presă, a fost semi-oficializată de fostul președinte al Republicii Moldova, în prezent lider al Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, care l-a întrebat public pe directorul Serviciului de Informații și Securitate despre existența unor laboratoare biologice militare americane pe teritoriul Republicii Moldova. Demersul său a fost preluat în special de presa de limbă rusă din Republica Moldova, precum și de unele instituții media din Rusia. Unele au transformat întrebarea lui Vladimir Voronin în afirmație.
Sursele dezinformării
Mass media: Accent TV, breakingnews.md, ehomd.info, flux.md, kp.md, mejdurecie.md, Moldova Suverană, noi.md, NTV, N4.md, politics.md, Primul în Moldova, Russia Today, telegraph.md, today.md, scheme.md, Sputnik.md
Politicieni/instituții din Republica Moldova: Igor Dodon (președinte), Bogdan Țîrdea (deputat PSRM), Vladimir Voronin (fost președinte), Procuratura Republicii Moldova
Oficiali ruși: Vladimir Putin (președinte), Serghei Lavrov (ministru de externe), Serghei Narîșkin (director SVR), ambasada Rusiei la Chișinău.
Impact estimat al campaniei de fake news
Tema principală de campanie a fost corupția, iar votul nu a mai fost asimilat, ca de obicei, unui tipar previzibil, geopolitic (scorul obținut de Renato Usatîi, 17% în primul tur arată că electoratul său a votat mai degrabă antisistem, anticorupție). În schimb, dezinformarea a fost de natură geopolitică, împotriva candidatului pro-european Maia Sandu fiind folosite narațiunile și idiolectul cunoscute, în sprijinul candidatului pro-rus implicându-se cei mai importanți oficiali ruși.
Dincolo de narațiunile false, Dodon a mizat și pe așa-numitul factor administrativ, care de obicei îi aduce câteva procente celui aflat la putere în Republica Moldova, cât și pe mass-media, care i-a oferit o expunere mai bună, inclusiv prin preluarea retoricii de tip fake. Mai mult, campania de fake news pare să se fi întors împotriva liderului socialist – atacurile lansate împotriva diasporei din Occident, mobilizată deja în număr-record la vot în primul tur, a dus la o creștere semnificativă a celor care s-au prezentat la urne în turul doi.
În concluzie, campania de fake news din alegerile prezidențiale din 2020 nu a interferat major asupra rezultatului scrutinului, iar acest lucru se vede din victoria categorică a Maiei Sandu. Una din posibilele explicații ar fi prezența masivă la vot a moldovenilor din Vest (262.739, adică 16% din numărul total de voturi), mai puțini expuși campaniei de știri false și obișnuiți cu un alt tip de lectură a presei.
Demagog – Buletin de Chișinău
Fake news, dezinformare, kompromat și discurs instigator la ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
proiect susținut de:
#10 4 Noi, 2020 Demagog – Buletin de Chișinău – Ultima săptămână de fake-news pre-electoral a avut cam de toate: narațiuni care au fost învârtite de-
#9 3 Noi, 2020 Demagog – The Chisinau Report – The last Fake News Week before the election had it all: narratives that revolved throughout the elect
#8 28 Oct, 2020 Demagog – Buletin de Chișinău – Cu toate problemele care domină actualitatea internațională – pandemie, alegeri în Statele Unite, Nag
#7 27 Oct, 2020 Demagog – The Chisinau Report – Despite the hot topics – pandemic, elections in the United States, Nagorno-Karabakh, Belarus, etc. –
#6 21 Oct, 2020 Demagog – Buletin de Chișinău – Fantoma străinului (occidental sau român) care i-a pus gând rău Republicii Moldova a bântuit și săptă
#5 20 Oct, 2020 Demagog – The Chisinau Report – The ghost of the evil Stranger (coming from the West) has been haunting last week’s fake narratives
#4 14 Oct, 2020 Demagog – Buletin de Chișinău
#3 RO – Oligarhii-fugari ai Moldovei, România, Occidentul și, evident, George Soros, au luat în soldă opoziți
#3 13 Oct, 2020 Demagog – Chisinau Report #3 EN – The runaway oligarchs of Moldova, Romania, the West and, obviously, George Soros, have taken over the
#2 7 Oct, 2020 Demagog #2 – Într-o săptămână marcată de începutul oficial al campaniei electorale, opoziția de la Chișinău a fost
#1 30 Sep, 2020 Demagog – Publicăm primul număr al buletinului săptămânal de monitorizare a știrilor false, dezinformării, komp
Despre proiectul Demagog – Buletin de Chișinău
Introducere
Perioada de pre-campanie și campanie electorală din Republica Moldova a fost marcată, și la alegerile prezidențiale din 2020, de folosirea unor narațiuni false instrumentalizate împotriva candidaților pro-europeni (în special pe Maia Sandu) și să îi inducă populației teama cu privire la dezastrul care ar fi amenințat țara în cazul unei înfrângeri a președintelui pro-rus Igor Dodon. Nu s-au utilizat, în general, narațiuni noi: fie au fost importate/adaptate cele promovate în ultimii ani de Federația Rusă, fie s-au reluat/readaptat unele utilizate anterior în Republica Moldova, în special în perioada anilor ’90. Ideea generală era că opoziția reprezintă interese străine și că prin intermediul său se urmărește nu doar subjugarea Republicii Moldova ca stat ci și subminarea valorilor care stau la baza națiunii și a familiilor.
Narațiunile au fost lansate de trei tipuri mari de surse: personaje aflate în competiție sau afiliate puterii (președintele Igor Dodon, deputatul socialist Bogdan Țîrdea etc.), mass-media afiliată/favorabilă socialiștilor, surse oficiale rusești (președintele Vladimir Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov, directorul SVR Serghei Narîșkin, ambasada Federației Ruse în Republica Moldova). Amplificarea narațiunilor s-a făcut în primul rând prin presa afiliată, dar și prin agregatoare de știri și mass-media independentă din Republica Moldova și din afara acesteia, care a preluat declarațiile/afirmațiile actorilor politici și, în multe cazuri, nu a făcut eforturi prea mari pentru a demonta narațiunile false.
Campania de fake news s-a dovedit ineficace, întrucât obiectivul acesteia nu a fost atins; din contră, deși rezultatul primului tur de scrutin sugerează că electoratul pe care miza Igor Dodon (de stânga, suveraniști, filo-ruși, tradiționaliști etc.) este dominant în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat confortabil turul doi al alegerilor. Un rol decisiv l-a jucat și prezența-record a diasporei din Occident la urne și probabil că mobilizarea fără precedent se datorează și atacurilor lansate la adresa sa.
Alegerile s-au desfășurat pe fundalul adâncirii crizei economice în Republica Moldova și a proastei gestionări de către autorități a pandemiei de coronavirus. În condițiile în care țara are un sistem medical subfinanțat și cu dotări precare, autoritățile au insistat că situația este sub control, iar corpul medical are capacitatea de a face față exploziei de cazuri. Autoritățile s-au dovedit, totodată, reticente să impună restricții prea dure pentru combaterea pandemiei, părând să se orienteze după modul în care aceasta a fost gestionată în Federația Rusă.
Pandemia a avut loc într-o perioadă în care puterea a fost concentrată tot mai mult în mâinile lui Igor Dodon și ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Igor Dodon a fost ales președinte în 2016, însă a avut puțin spațiu de manevră în condițiile în care legislativul și executivul erau, practic, controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Mai mult, de fiecare dată când Igor Dodon refuza să semneze vreun document, era suspendat din funcție iar președintele Parlamentului, care îi prelua temporar atribuțiile, „rezolva” problema. În iunie 2019, Plahotniuc a fost îndepărtat de la putere, care a fost preluată de o „coaliție împotriva firii” între pro-europeni, cu Maia Sandu prim-ministru, și socialiștii lui Igor Dodon. Coaliția a rezistat câteva luni, interval în care Igor Dodon și-a impus apropiați la conducerea unor instituții-cheie (Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Direcția Națională Anticorupție și Curtea Constituțională) și s-a rupt pe marginea unor dispute cu privire la numirea procurorului general. Odată înlăturată Maia Sandu din funcția de premier, Igor Dodon a devenit în mod clar principala forță de la Chișinău, mai ales că în guvern și-a promovat și foști consilieri. Alegerile ar fi trebuit să îl legitimeze pe Igor Dodon în postura de nou om-forte de la Chișinău.
Alegerile au fost percepute de la bun început ca o confruntare între Igor Dodon, văzut ca exponent al așa-numitului vector estic, și Maia Sandu, Cei doi candidați au beneficiat de cea mai mare vizibilitate și atenție încă din perioada de precampanie și campania pentru primul tur. Maia Sandu a fost, de asemenea, principala țintă a narațiunilor false lansate în campanie.
Votul electoratului de dreapta a reflectat această percepție, ceea ce a dus la victoria Maiei Sandu în primul tur al alegerilor: candidata PAS a obținut peste 36% din sufragii, iar toți ceilați 4 candidați pro-europeni și unioniști au avut, împreună, sub 8%. Cei doi pro-europeni au fost Andrei Năstase, a cărei formațiune a fost în parterneriat cu PAS-ul în perioada rezistenței față de regimul Plahotniuc și a scurtei guvernări din 2019 și Tudor Deliu, exponent al Partidului Liberal Democrat al fostului premier Vlad Filat (în al cărui guvern și-a început cariera politică Maia Sandu). Fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și fostul ministru al Tineretului și Sportului, Octavian Țîcu, au încercat să obțină voturile așa-numitului curent unionist, dar nu au fost votați decât de 3,2% din votanți. Rezultatul arată în mod clar, încă o dată, că partidele unioniste au devenit irelevante la Chișinău, în pofida faptului că sondajele de opinie arată că peste 30% din electorat ar fi favorabili unirii cu România.
Votul electoratului de stânga, care în mod tradițional este mai disciplinat, a fost fracționat în ambele tururi. Igor Dodon a obținut 32,6 % din sufragii în primul tur, controversatul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi, a produs marea surpriză, cu aproape 17% din sufragii, iar Violeta Ivanov, candidat-proxy pentru omul de afaceri fugar Ilan Șor, ale cărui politici populiste au mai mare impact asupra electoratului decât problemele sale penale și implicarea în așa-numitul „furt al miliardului”, a fost votată de 6,5% din alegători. Această fracționare a electoratului de stânga s-a văzut și în turul doi: teoretic, Igor Dodon ar fi fost favorit, însă a fost înfrânt la scor (a luat puțin peste 42%, față de 57,7 Maia Sandu), ceea ce înseamnă că o parte din electoratul lui Renato Usatîi s-a dus la Maia Sandu.
Narațiunile false au fost lansate pe piață încă din perioada de pre-campanie și au părut să urmărească mai multe obiective majore: decredibilizarea opoziției/Maiei Sandu, inducerea unei stări de anxietate a populației cu privire la perioada post-electorală, prezentarea lui Igor Dodon într-o lumină pozitivă, de lider național eficient și bun familist, promovarea apropierii de Federația Rusă. Echipa Demagog a identificat, în cadrul unei monitorizări care a început pe 21 septembrie, peste 50 de subiecte principale, tratate de una sau mai multe publicații și conținând una sau mai multe narațiuni false fiecare.
Principalele narațiuni ale campaniei de fake news
• Maia Sandu doar mimează lupta împotriva corupției, fiind ea însăși o exponentă a corupților, finanțată de oligarhii-fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.
• Maia Sandu va implementa agenda LGBT și va include ore de educație sexuală în școli, promovând valorile Occidentului decadent.
• Maia Sandu va închide spitalele și va lăsa bolnavii pentru drumuri.
• Prețurile la produse alimentare și utilități vor exploda în cazul alegerii Maiei Sandu ca președinte.
• Occidentul neo-liberal și capitalist dorește să subjuge statele mai mici și mai slabe, așa cum e Republica Moldova.
• Opoziția din Republica Moldova urmărește să preia puterea cu forța, iar Occidentul/România o ajută.
• Există o națiune și o limbă moldovenească distincte care s-au dezvoltat în principatul medieval al Moldovei, iar Republica Moldova este succesoarea de drept a acestuia. România caută să submineze statalitatea și istoria Moldovei.
• Românii sunt una din etniile minoritare în Republica Moldova.
• Democrațiile populare din spațiul ex-sovietic sunt ținta unor comploturi, manifestate prin revoluții colorate și Maidane, în spatele cărora se află, după caz, Soros, servicii occidentale (românești în cazul RM), „statul paralel”, o combinație între cele trei.
• Moldovenii fac parte din așa-numita „Lume Rusă”, în care popoarele conviețuiesc în armonie.
• Rusia îi oferă ajutoare substanțiale (pe hârtie, nu și în fapt) Republicii Moldova grație relațiilor pe care Igor Dodon le are la Moscova.
• Occidentul (UE) nu are niciun interes pentru mărfurile moldovenești, pentru că este saturat cu propria producție.
• Republica Moldova poate găsi prosperitate doar apropiindu-se de Moscova.
• Toate măsurile luate pentru a dezvolta Republica Moldova vor fi anulate în eventualitatea unei înfrângeri a lui Igor Dodon; în schimb, dacă va câștiga, vor continua proiectele de dezvoltare deja lansate.
• În cazul în care alegerile vor fi câștigate de un candidat al opoziției, țara va fi cuprinsă de instabilitate și conflict.
• Andrei Năstase incită la război civil.
Marile dezinformări ale campaniei
Maia Sandu pregătește un Maidan la Chișinău
Afirmația, în diferite variante, a fost promovată direct sau indirect de persoane și pe canale afiliate socialiștilor sau Federației Ruse: direct de către deputatul PSRM Bogdan Țîrdea (pe canalul Telegram, preluat de pagina pro-putere Telegraph.md), șeful reprezentanței TASS în Moldova, Valerii Demidețki (pe TVC-21, canal preluat de presă online de limbă rusă și limbă română pro-PSRM); indirect printr-o „întrebare” pusă președintelui Igor Dodon în cadrul emisiunii sale online „Președintele răspunde”, iar de acolo subiectul a fost preluat de NTV, televiziune asociată socialiștilor.
Maia Sandu vrea să umple Moldova cu migranți
După ce presa britanică a dezvăluit că guvernul de la Londra ar fi discutat o posibilă înființarea a unor tabere de migranți în afara țării – iar numele Republicii Moldova a fost menționat, în treacăt, ca o posibilă variantă – presa pro-socialistă a încercat să inducă ideea Maia Sandu ar fi discutat/acceptat această posibilitate. Narațiunea privind intenția Maiei Sandu de a aduce un număr mare de migranți în Republica Moldova a fost folosită împotriva sa și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2016.
Occidentul ia în calcul otrăvirea cu Noviciok a opoziției moldovenești pentru a nu recunoaște alegerile prezidențiale, dacă nu-i va conveni rezultatul
Occidentul s-a transformat din observator neutru în „jucător activ” la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, favorizând opoziția, comentează unii experți și instituții mass-media din Republica Moldova. Mesaje similare sunt difuzate de diverse surse de câteva săptămâni. Unii susțin că, prin comparație cu Occidentul, Rusia urmărește neutru alegerile, iar o instituție media nu exclude că Occidentul îi va otrăvi pe reprezentanții opoziției de la Chișinău cu Noviciok, dacă nu-i va conveni rezultatul scrutinului, pentru a avea motiv să nu recunoască alegerile.
Statele Unite subminează soluționarea conflictului din Transnistria pentru că vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău
Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru aceasta sunt dispuse să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul.
Americanii pregătesc o revoluție colorată în Republica Moldova
Statele Unite pregătesc o revoluție colorată pentru a anula o victorie a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale. Ofițerii de informații ruși ar fi reușit să afle – o spune chiar șeful spionilor – că experți americani se îndreaptă deja către Republica Moldova, iar ONG-urile și presa aflate sub controlul Washingtonului au fost activate.
Societatea civilă: o armată postmodernă finanțată din exterior să submineze Moldova
ONG-urile formează o armată finanțată din exterior, o adevărată caracatiță, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii și ale mass-media și execută acțiuni și campanii convenabile finanțatorilor. Teza – lansată cu ani în urmă de Kremlin – este tratată, cu Republica Moldova ca studiu de caz, de deputatul PSRM Bogdan Ţîrdea în cartea Societatea civilă în Republica Moldova. Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale. Subiectul a fost pe larg mediatizat şi comentat. Presa afiliată PSRM a publicat exclusiv declaraţiile deputatului socialist, fără opinia părţilor vizate, în condițiile în care Platforma Naţională a Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, Delegaţia UE în Republica Moldova, comentatorii politici şi-au exprimat îngrijorarea faţă de atacurile fără precedent la adresa organizaţiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare şi democraţiei lansate de Ţîrdea. Prefața cărții e semnată de controversatul politician/jurnalist Iurie Roșca, prieten al ideologului lui Putin, Alexandr Dughin.
Republica Moldova este subminată de „electoratul paralel”
Diaspora formează un „electorat paralel” străin de realitățile Republicii Moldova, care îi influențează însă destinul. Conceptul de „electorat paralel” a fost introdus de Igor Dodon, după ce diaspora a votat masiv în favoarea Maiei Sandu, și pare a fi un hibrid rezultat din narațiunile despre „statul paralel” și cele cu privire la diasporă.
Narațiuni bizare
România, orginea calamităților naturale din Republica Moldova
România este privită de o parte a societății Republicii Moldova drept „sursa relelor” și un pericol la adresa statalității moldovenești. Această opinie este alimentată de unele instituții media, de obicei în limba rusă, dar nu numai, precum și de unii politicieni.
Cele două știri despre furtuna care vine din România, publicate de Sputnik Moldova și kp.md, considerată succesoarea de drept a cunoscutei publicații sovietice „Komsomolskaia Pravda”, ar putea fi tratate și ca simple exprimări ale redacțiilor. Însă nu este pentru prima dată când România este prezentată drept sursa unor calamități naturale.
Soros și elita mondială vor să își fabrice robi și să distrugă Moldova
Elita mondială creează o nouă subspecie umană – omul de serviciu – prin înrobirea tehnologică a populației. Americanii şi discipolii lui Soros distrug moralitatea, familia, autoritățile, şcolile, spitalele şi… Republica Moldova.
SUA are arme biologice în Moldova
În Republica Moldova există laboratoare secrete americane în care se testează/produc arme biologice. Narațiunea, publicată anterior de presă, a fost semi-oficializată de fostul președinte al Republicii Moldova, în prezent lider al Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, care l-a întrebat public pe directorul Serviciului de Informații și Securitate despre existența unor laboratoare biologice militare americane pe teritoriul Republicii Moldova. Demersul său a fost preluat în special de presa de limbă rusă din Republica Moldova, precum și de unele instituții media din Rusia. Unele au transformat întrebarea lui Vladimir Voronin în afirmație.
Mass media: Accent TV, breakingnews.md, ehomd.info, flux.md, kp.md, mejdurecie.md, Moldova Suverană, noi.md, NTV, N4.md, politics.md, Primul în Moldova, Russia Today, telegraph.md, today.md, scheme.md, Sputnik.md
Politicieni/instituții din Republica Moldova: Igor Dodon (președinte), Bogdan Țîrdea (deputat PSRM), Vladimir Voronin (fost președinte), Procuratura Republicii Moldova
Oficiali ruși: Vladimir Putin (președinte), Serghei Lavrov (ministru de externe), Serghei Narîșkin (director SVR), ambasada Rusiei la Chișinău.
Tema principală de campanie a fost corupția, iar votul nu a mai fost asimilat, ca de obicei, unui tipar previzibil, geopolitic (scorul obținut de Renato Usatîi, 17% în primul tur arată că electoratul său a votat mai degrabă antisistem, anticorupție). În schimb, dezinformarea a fost de natură geopolitică, împotriva candidatului pro-european Maia Sandu fiind folosite narațiunile și idiolectul cunoscute, în sprijinul candidatului pro-rus implicându-se cei mai importanți oficiali ruși.
Dincolo de narațiunile false, Dodon a mizat și pe așa-numitul factor administrativ, care de obicei îi aduce câteva procente celui aflat la putere în Republica Moldova, cât și pe mass-media, care i-a oferit o expunere mai bună, inclusiv prin preluarea retoricii de tip fake. Mai mult, campania de fake news pare să se fi întors împotriva liderului socialist – atacurile lansate împotriva diasporei din Occident, mobilizată deja în număr-record la vot în primul tur, a dus la o creștere semnificativă a celor care s-au prezentat la urne în turul doi.
În concluzie, campania de fake news din alegerile prezidențiale din 2020 nu a interferat major asupra rezultatului scrutinului, iar acest lucru se vede din victoria categorică a Maiei Sandu. Una din posibilele explicații ar fi prezența masivă la vot a moldovenilor din Vest (262.739, adică 16% din numărul total de voturi), mai puțini expuși campaniei de știri false și obișnuiți cu un alt tip de lectură a presei.